Biroul Național de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova în anul 2023. Datele sunt prezentate din perspectiva evenimentelor demografice vizând populația cu reședință obișnuită², care cuprinde persoanele care au locuit în ultimele 12 luni preponderent pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2023 (conform datelor precizate) a constituit 2492,3 mii persoane, iar la 01.01.2024 (conform datelor provizorii) - 2423,3 mii persoane.
Natalitatea
În anul 2023, s-au născut 24,0 mii copii3, cu cca 3,0 mii (sau cu 11,0%) mai puțini comparativ cu anul precedent. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți-vii au fost băieți – 12,2 mii și 11,8 mii – fete, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți la 100 fete (Tabelul 1).
Tabelul 1. Principalii indicatori ai natalității, în anii 2022-2023
|
|
2022 |
2023³ |
2023 în % față de 2022 |
|
Născuți-vii, persoane |
27 018 |
24 033 |
89,0 |
|
Băieți |
13 950 |
12 239 |
87,7 |
|
Fete |
13 068 |
11 794 |
90,3 |
|
Rata de natalitate (născuți-vii la 1 000 locuitori), ‰ |
10,7 |
9,8 |
x |
|
Vârsta medie a mamei la prima naștere, ani |
25,3 |
25,3 |
100,0 |
|
Vârsta medie a mamei la toate nașterile, ani |
29,2 |
29,3 |
100,3 |
|
Rata totală de fertilitate (număr mediu de copii născuți de o femeie pe parcursul vieții sale fertile, în condițiile fertilității anului respectiv) |
1,70 |
1,61 |
94,7 |
Rata natalității, în anul 2023, a scăzut până la 9,8 născuți-vii la 1000 locuitori, față de 10,7 născuți-vii la 1000 locuitori în 2022.
Vârsta medie a mamei la prima naștere, în 2023, a fost de 25,3 ani, fiind aceeași ca în anul precedent.
Rata totală de fertilitate, în 2023, s-a micșorat comparativ cu anul precedent și constituie 1,61 copii născuți-vii per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per o femeie de vârstă reproductivă.
Mortalitatea
Numărul decedaților, în anul 20233, a fost de 33,7 mii persoane, fiind în descreștere cu 2,5 mii (sau cu 6,8%) față de anul 2022. Rata mortalității generale a înregistrat o scădere ușoară de la 14,3‰ în anul 2022, la 13,7‰ în anul 2023. Valoarea „supramortalității masculine” în anul 2023 a constituit 116 decese masculine la 100 decese feminine (Tabelul 2).
Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe în anii 2022-2023
|
|
2022 |
2023³ |
2023 în % față de 2022 |
|
Decedați, persoane |
36 196 |
33 733 |
93,2 |
|
Bărbați |
19 308 |
18 120 |
93,8 |
|
Femei |
16 888 |
15 613 |
92,5 |
|
Rata de mortalitate (decedați la 1000 locuitori), ‰ |
14,3 |
13,7 |
x |
|
Decedați în vârsta sub 1 an, persoane |
243 |
240 |
98,8 |
|
Mortalitatea infantilă (copii decedați în vârsta sub 1 an la 1000 născuți-vii), ‰ |
9,0 |
10,0 |
x |
|
Băieți |
9,6 |
11,2 |
x |
|
Fete |
8,3 |
8,7 |
x |
Bolile aparatului circulator și tumorile au continuat să dețină ponderile cele mai înalte în cauzele de deces, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. În anul 2023, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 75,5% din totalul deceselor (70,3% în cazul bărbaților și 81,5% în cazul femeilor).
Mortalitatea feminină, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină după structură, cea mai mare pondere în cadrul acesteia revenind bolilor aparatului circulator. Astfel, numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,8 ori mai mare comparativ cu cel observat în cazul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele cauzate de bolile aparatului respirator - de 2,1 ori, a tumorilor și bolile aparatului digestiv de 1,4 ori.
Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an, în 2023, a fost de 240, fiind în scădere cu 3 copii comparativ cu anul 2022. Pe de altă parte, rata mortalității infantile a înregistrat o ușoară creștere de la 9,0 decedați la 1000 născuți-vii, în 2022, la 10,0 în 2023. Totodată, se observă o ”supramortalitate masculină” și în cazul deceselor de până la un an – 11,2 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 8,7 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2022, rata mortalității infantile a crescut, în anul 2023, la băieți cu 15,9 decese, iar la fete, cu 3,9 decese la 10 mii născuți-vii.
Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în: raioanele Briceni (2,6‰), Șoldănești (3,5‰), mun. Chișinău (5,8‰), raioanele Cimișlia, Telenești (6,3‰) și mun. Bălți (6,6‰). Cele mai mari rate ale mortalității infantile (între 15‰ şi 21 ‰) s-au înregistrat în raioanele: Dondușeni, Sîngerei, Hîncești și Edineț.
Sporul natural a păstrat valori negative, înregistrând în anul 2023 (-9,7) mii persoane, față de (-9,2) mii persoane în 2022. Sub aspect de gen, sporul a marcat: pentru bărbați (-5,9) mii persoane în 2023 față de (-5,4) mii în 2022, iar pentru femei, sporul natural a rămas același ca și anul precedent (-3,8) mii persoane.
Nupțialitatea și divorțialitatea
În anul 2023, s-au înregistrat 15,7 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 13,5% comparativ cu anul 2022. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,2 căsătorii la 1000 de locuitori în 2022 la 6,4 căsătorii în anul 2023.
Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2023, și anume 31,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătoriilor încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani – 32%. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 30 ani pentru bărbați și de 27 ani pentru femei.
În cazul divorțurilor, în anul 2023 s-au înregistrat 9,7 mii, numărul acestora fiind în creștere cu 1,1% comparativ cu anul 2022, iar rata divorțialității a constituit 3,9 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,3 ani pentru bărbați și 38,3 ani pentru femei.
Din total divorțuri, în anul 2023, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau 24,2%, după 5-9 ani – 23,7%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,2%), după 15-19 ani (12,4%) și, respectiv, după 20 ani și peste (22,5%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.
Migrația internațională
Migrația netă⁴ a populației cu reședința obișnuită, în anul 20225, a urmat tendința de creștere din ultimii ani, înregistrând o valoare negativă de (-63,6) mii persoane.
Din totalul emigranților, ponderea cea mai mare, de circa 39%, o dețin persoanele cu vârsta de până la 19 ani, urmată de populația cu vârsta de 20-39 ani, a cărei pondere constituie cca 32%. În cazul imigranților, se constată o situație similară, ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă de până la 19 ani a fost de circa 39% din totalul imigranților, iar cei cu vârsta de 20-39 ani au deținut o pondere de cca 26% din total.
Migrația internă
Pe parcursul anului 2023, conform datelor furnizate de Agenția Servicii Publice, și-au schimbat domiciliul în interiorul țării circa 20,1 mii de persoane. În mare parte, migranții interni sunt persoanele în vârsta aptă de muncă (97%), predominante fiind persoanele din grupa de vârstă 20-49 ani (Tabelul 3). Fluxul de sosiri/plecări, abordat din perspectiva de gen, a constituit 57,3% femei și 42,7% bărbați.
Tabelul 3. Migrația internă determinată de schimbarea domiciliului, în anul 2023
|
Grupa de vârstă |
Numărul de sosiri |
Numărul de plecări |
|
|||||
|
Total |
inclusiv: |
Total |
inclusiv: |
|
||||
|
în localități urbane |
în localități rurale |
din localități urbane |
din localități rurale |
|||||
|
Total |
|
20 091 |
13 270 |
6 821 |
20 091 |
8 536 |
11 555 |
|
|
inclusiv: |
|
|
|
|
|
|
||
|
0-14 ani |
73 |
41 |
32 |
73 |
15 |
58 |
||
|
15-34 ani |
10 719 |
7 298 |
3 421 |
10 719 |
3 934 |
6 785 |
||
|
35-59 ani |
8 536 |
5 487 |
3 049 |
8 536 |
4 145 |
4 391 |
||
|
60 ani și peste |
763 |
444 |
319 |
763 |
442 |
321 |
||
În anul 2023, datorită migrației interne, numărul populației din localitățile urbane a crescut cu 4,7 mii persoane în detrimentul localităților rurale. Numărul cel mai mare de migranți interni a fost orientat spre orașele mari. Astfel, 48,4% din total sosiri au revenit mun. Chișinău, fiind urmat de mun. Bălți cu 3,7%.
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
³ Datele prezentate pentru anul 2023 sunt provizorii. Datele finale vor fi disponibile în trimestrul II al anului 2025.
4 La determinarea migrației nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) s-au utilizat următoarele definiții: imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni; emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni.
5 Migrația netă a populației cu reședința obișnuită este calculată în baza datelor privind traversările frontierei de stat a persoanelor fizice pentru trei ani consecutivi (anul precedent, anul curent și cel următor: t-1, t și t+1); astfel, migrația netă pentru 2022 a fost estimată în baza datelor pentru anii 2021, 2022 și 2023. Respectiv, datele privind migrația internațională a populației cu reședința obișnuită în anul 2023 vor fi calculate când va fi disponibilă informația privind traversările frontierei de stat din anul 2024.
Sursa: BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ: https://statistica.gov.md/ro/situatia-demografica-in-anul-2023-9696_61323.html
.jpg)
