Numărul copiilor este în descreștere
La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor în vârstă de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 494,1 mii copii2, sau 20,7% din numărul total al populației cu reședință obișnuită (Figura 1,Tabelul 1 din Anexă).
Figura 1. Numărul și ponderea copiilor în total populație cu reședință obișnuită, la 1 ianuarie
Descarcă datele în format. xlsx
Băieții predomină în numărul copiilor născuți
Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2024, a constituit 23,6 mii3, fiind în descreștere cu 2,0% față de anul 2023 (Tabelul 2 din Anexă). Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,3% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete. Cei mai mulți copii (85,5%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.
Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban
Vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2024, a constituit 26,8 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 25,4 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 28,7 ani. Distribuția născuților-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă de la 25 ani până la 34 ani (59,2% din total născuți-vii).
Totodată, nivelul natalității extraconjugale, în anul 2024, a constituit 19,1%, sau aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 22,8% din născuți-vii comparativ cu 14,0% în mediul urban (Tabelul 3 din Anexă).
Educația timpurie
În anul 2024, în țară au activat 1469 instituții de educație timpurie, inclusiv 769 cu statut de creșă-grădiniță, 595 – grădinițe, 89 – școli-grădinițe, 14 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1453 unități, sau 98,9%), 16 unități fiind instituții private. Din totalul de 1469 de instituții de educație timpurie, 76,2% au activat în mediul rural (Figura 2).
Figura 2. Numărul instituțiilor de educație timpurie, pe medii de reședință
Descarcă datele în format. xlsx
Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în scădere
La sfârșitul anului 2024, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 127,2 mii persoane, cu circa 2,4 mii copii sau cu 1,9% mai puțin, comparativ cu sfârșitul anului 2023. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în instituțiile din mediul rural (cu 1,8 mii sau cu 2,9% față de anul 2023) (Tabelul 5 din Anexă).
Majoritatea copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie sunt în mediul urban
În anul 2024, puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (51,7%), iar 51,9 % dintre copii erau băieți. Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar (87,3%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în mun. Chișinău 89,9% cea mai mică – în regiunea Sud (85,4%) (Figura 3).
Figura 3. Ponderea copiilor înscriși în educație antepreşcolară (până la 3 ani)
și învățământ preșcolar (3 ani și peste), pe regiuni, 2024
Descarcă datele în format. xlsx
Distribuția pe vârste a copiilor din instituțiile de educație timpurie denotă o preponderență a copiilor cu vârsta de 5 ani – 22,5%, 6 ani – 22,1% și 4 ani - 21,6%, ponderea copiilor cu vârsta de 3 ani a constituit 19,9%, a celor de până la 3 ani (înscriși în educație antepreşcolară) – 12,7%, iar a celor de 7 ani și peste – 1,2%.
La 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară revin în medie 72 copii
În anul 2024, la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară au revenit în medie 72 copii. Pe medii de reședință, se remarcă o valoare mai mare a numărului mediu de copii la 100 de locuri în mediul urban ‒ 91 de copii, comparativ cu cel din rural – 59 de copii, în scădere comparativ cu anul 2023 – 92 și, respectiv, 60 de copii la 100 de locuri.
Distribuția pe raioane și municipii a numărului de copii la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie variază. Astfel, cei mai mulți copii la 100 de locuri au revenit în mun. Chișinău – 99 persoane, mun. Bălți– 97 persoane și Ialoveni – 89 persoane, iar cei mai puțini copii la 100 de locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 37 copii la 100 de locuri.
În anul 2024, numărul copiilor cu deficiențe senzoriale, fizice și comportamentale, înscriși în instituțiile de educație timpurie specială, a fost de 0,6 mii de persoane. Majoritatea acestor copii (92,9%) fac parte din grupa de vârstă 3 ani și peste și sunt cuprinși în educația preșcolară. În funcție de tipul necesităților, ponderi mai mari revin copiilor cu deficiențe de vorbire (30,4%), de vedere (28,9%) și deficiențe intelectuale (14,0%). Totodată, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală erau înscriși 0,3 mii de copii cu dizabilități și 1,7 mii de copii cu cerințe educaționale speciale.
Învățământul primar și secundar general
În anul de studii 2024/25, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1185 de instituții, inclusiv 88 școli primare, 752 de gimnazii, 337 de licee și 6 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică și 2 școli serale. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general, aparțin sectorului public (97,9%) și 73,6% din total instituții au activat în mediul rural.
La începutul anului de studii 2024/25, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 335,1 mii de elevi, cu 0,7 mii mai mulți față de anul de studii 2023/24 (Tabelul 6 din Anexă).
Băieții predomină în învățământul primar și secundar general, iar fetele - în învățământul liceal
Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 51,0% din elevi erau băieți, iar 57,3% din elevi își făceau studiile în mediul urban. Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost înscriși 40,6%, în învățământul gimnazial ‒ 48,0% și în cel liceal ‒ 11,4% (Figura 4).
Figura 4. Structura numărului elevilor din învățământul primar și secundar general,
pe niveluri educaționale și medii de reședință, 2024/25
Descarcă datele în format. xlsx
În ceea ce privește repartizarea pe sexe și pe niveluri educaționale, fetele au predominat în nivelul liceal, constituind 55,9% față de 44,1% băieți (Figura 5).
Figura 5. Structura numărului elevilor din învățământul primar și secundar general
pe niveluri educaționale și sexe, 2024/25
Descarcă datele în format. xlsx
Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat
La începutul anului de studii 2024/25, în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară erau înscriși 11,8 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (95,6%), iar 4,4% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (Tabelul 7 din Anexă).
Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, rămâne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor, în anul de studii 2024/25 acest indicator a constituit 67,5%, comparativ cu 32,5 % (în anul 2023/24 - 66,4%, și respectiv, 33,6%).
Învățământul extrașcolar
În anul 2024, în țară au activat: 119 școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii, în care și-au făcut studiile 23,6 mii de copii; 50 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, la care au participat 32,4 mii de copii; 8 centre de creație tehnică la care au participat 5,2 mii copii; 2 centre ale tinerilor turiști la care au participat 1,5 mii de copii și 2 centre ale tinerilor naturaliști la care au participat 1,3 mii de copii.
În cadrul școlilor de muzică și arte, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul (pentru 4,7 mii copii) și instrumentele cu coardă (pentru 3,3 mii copii), iar în cadrul școlilor de arte plastice cele mai atractive au fost arta plastică (pentru 7,1 mii copii) și clasa coreografică (pentru 3,1 mii copii).
Biblioteci pentru copii
În anul 2024, au activat 94 biblioteci pentru copii, cu 6 unități mai puține, comparativ cu anul 2023 (Tabelul 8 din Anexă). Numărul de utilizatori activi în cadrul bibliotecilor, în anul 2024, a scăzut cu 3,8 mii, comparativ cu anul 2023, totodată a scăzut și numărului de împrumuturi de documente (cu 5,3%).
În același timp, numărul de vizitatori pe blogurile/ website-urile bibliotecilor pentru copii a crescut cu 25,4%, constituind 207,8 mii, față de 165,7 mii în anul 2023.
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, numărul beneficiarilor de indemnizație unică la nașterea copilului a constituit 35,9 mii persoane (cu 14,5% mai mult față de 1 ianuarie 2024). Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit 20,0 mii lei.
Numărul beneficiarilor (mame, tați și alte persoane) de indemnizație lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a constituit 33,8 mii beneficiari (cu 13,2% mai puțin față de 1 ianuarie 2024), iar a beneficiarilor de indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani a constituit 64,8 mii persoane (cu 2,4% mai mult față de 1 ianuarie 2024).
Mărimea medie a indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani (persoane asigurate) a constituit 4310,4 lei, iar mărimea medie a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani - 1000,0 lei (acordată atât persoanelor asigurate cât și neasigurate) (Figura 6).
Figura 6. Mărimea medie a indemnizației lunare pentru creșterea și îngrijirea copilului, la 1 ianuarie
Descarcă datele în format. xlsx
Cei mai mulți copii care beneficiază lunar de alocații sociale de stat sunt copiii cu dizabilități severe
La 1 ianuarie 2025, 11,4 mii copii cu dizabilități au beneficiat lunar de alocaţii sociale de stat, 48,6% din ei fiind copii cu dizabilităţi severe. Mărimea medie a alocaţiei lunare pentru copiii cu dizabilităţi a constituit 1905,7 lei, majorându-se cu 7,0%, comparativ cu 1 ianuarie 2024. Beneficiari de alocaţii în cazul pierderii întreţinătorului au fost 5,7 mii copii, mărimea medie a alocaţiei lunare constituind 1490,7 lei, cu 5,6% mai mult, comparativ cu 1 ianuarie 2024 (Tabelul 1)
Comunicatul integral poate fi accesat aici: https://statistica.gov.md/ro/situatia-copiilor-in-republica-moldova-in-anul-2024-9578_61802.html
.jpg)
