Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Inspectoratul General pentru Imigrări marchează, 20 iunie, Ziua Mondială a Refugiatului, celebrând curajul şi rezistenţa a milioane de persoane forţate să-şi abandoneze casele din cauza războaielor şi abuzurilor asupra drepturilor omului.

În fiecare an, mai multe state pe 20 iunie sărbătoresc Ziua Mondială a Refugiatului. Aceasta a început să fie oficiată odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Rezoluţiei 55/76, din 4 decembrie 2000. În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială).

Începînd cu anul 2001, Republica Moldova, împreună cu alte 150 state ale lumii, marchează evenimentul respectiv printr-o varietate de activităţi speciale, care contribuie la familiarizarea cu situaţia refugiaţilor, necesităţile acestora, la  conştientizarea de către societatea gazdă a vulnerabilităţii persoanelor refugiate, la educarea spiritului de toleranţă.

Prin urmare, la 27 decembrie 2011 a fost adoptată Legea Nr. 274 privind integrarea străinilor în Republica Moldova. La 1 iulie 2012 legea menţionată a intrat în vigoare şi vine să faciliteze procesul de integrare a străinilor, inclusiv a refugiaţilor, precum şi să limiteze gradul de vulnerabilitate a acestor persoane pe teritoriul Republicii Moldova.

În toată lumea sunt aproape 20 de milioane de refugiaţi, iar mai mult de jumătate sunt copii. Numărul acestor persoane creşte în ritmuri accelerate în fiecare zi, pe fiecare continent. În 2015, în jur de 42.500 de persoane deveneau refugiaţi, solicitanţi de azil ori persoane strămutate intern în fiecare zi, iar acest număr este de patru ori mai mare în comparaţie cu cifrele de acum patru ani.

Multe ţări şi Naţiunile Unite se confruntă cu provocări fără precedent în asigurarea necesităţilor milioanelor de persoane intern deplasate şi refugiaţilor, unii dintre care au găsit protecţie și în RM .   

Refugiaţii de cele mai multe ori cunosc foarte puţin despre ţara în care au sosit. Uneori familiile lor sunt distruse de război, ei nu au rude sau prieteni printre populaţia locală şi nu vorbesc limba ţării gazdă. Ei sunt diferiţi şi istoriile lor sunt diferite, dar ei au drepturi indiferent de ţara lor de azil. Ei aduc talente, beneficii şi deprinderi care pot contribui la dezvoltarea comunităţii locale. 
Refugiaţii din Moldova beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii moldoveni, în afara drepturilor politice şi militare, iar după opt ani de şedere neîntreruptă, aceştia pot aplica pentru a obţine cetăţenie.

Pe parcursul ultimelor 15 ani, ţara noastră a înregistrat şi a găzduit peste 1600 persoane pornite pe drumurile pribegiei, le-a acordat adăpost şi posibilitatea reunificării familiilor.

La sfârșitul anului 2015, în Republica Moldova erau înregistrați 413 refugiați sau persoane cu statut umanitar și 144 de solicitanți. Cei mai mulți provin din țări afectate de conflicte militare, precum Siria, Ucraina, Armenia, Afganistan și Irak. Pentru ei Republica Moldova a devenit ţara ce le acordă adăpost, educaţie, loc de muncă, posibilitate de integrare şi le asigură viitorul copiilor.

Sus