Discriminarea pe bază de rasă, culoare sau etnicitate, adică discriminarea rasială, reprezintă aproape întotdeauna o violare a drepturilor omului. În conformitate cu Convenţia Internaţională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (ICERD), termenul  de „discriminare rasială„ înseamnă orice distincţie, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, culoare, descendenţă sau origine naţională sau etnică ce are ca scop sau efect anularea sau scăderea recunoaşterii, exercitarea, în mod egal, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social, cultural sau în orice alt domeniu al vieţii publice. Fundamentale pentru principiul non-discriminării sînt drepturile membrilor minorităţilor rasiale, etnice sau naţionale la egalitate în faţa legii şi protecţie egală a legii^[1].

            Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 21 decembrie 1965, este în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993. Fenomenul discriminării în Republica Moldova a făcut obiectul  unui sondaj de opinie[2], realizat în 2014 de către Consiliu, în parteneriat cu Institutul de Politici Publice (Chișinău), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (București), Institutul de Politici Publice (București), pe un eșantion de 1070 persoane cu vîrsta peste 18 ani. Conform acestuia, la întrebarea daca există discriminare în Republica Moldova, răspunsurile au fost după cum este reprezentat în diagramă.

Combaterea și eliminarea discriminării reprezintă o prerogativă importantă, atît la nivel național cît și internațional. Astfel, un rol determinant îl are Comisia europeană împotriva rasismului şi intoleranţei. Misiunea ECRI constă în combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei la nivelul întregii Europe şi din punctul de vedere al protecţiei drepturilor omului^[3]. Mandatul său, după cum a fost determinat de şefii de stat şi de guvern, este următorul:

·        examinarea legislaţiei, politicilor şi altor măsuri luate de statele membre în vederea combaterii rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei, şi evaluarea eficacităţii lor;

·        stimularea acţiunii în această materie la nivel local, naţional şi european;

·        formularea recomandărilor de politică generală către statele membre;

·        studierea instrumentelor juridice internaţionale aplicabile în această materie, în vederea consolidării lor în caz de necesitate.

Combaterea rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei și intoleranței este o obligație nu doar a oamenilor politici sau a organizațiilor neguvernamentale, ci a întregii societăți.

Sus