Cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor vârstnice, marcată anual la 1 octombrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vârstnicilor, conform datelor disponibile pentru anul 2024.
Populația vârstnică crește atât în termeni absoluți, cât și relativi
În Republica Moldova, la începutul anului 2025 locuiau 616,5 mii persoane[2] în vârstă de 60 de ani şi peste, ceea ce constituie 25,9% din totalul populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al vârstnicilor, 371,4 mii persoane erau femei (sau 60,2%), 40,0 mii dintre acestea (sau 10,8%) fiind femei care au depășit vârsta de 80 ani.
Ponderea persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste în total populație, pe parcursul ultimilor cinci ani, a fost în continuă creştere, de la 22,4% la începutul anului 2021, până la 25,9% la începutul anului 2025. Totodată, analizând structura persoanelor vârstnice, se constată că, în ultimii cinci ani s-a înregistrat o creștere a ponderii vârstnicilor din grupa de vârstă 70-74 de ani în total vârstnici – cu 3,0 puncte procentuale (de la 19,0% - la începutul anului 2021, până la 22,0% la începutul anului 2025). În același timp, se constată o diminuare a ponderii vârstnicilor din grupa de vârstă 60-64 de ani cu -4,5 p.p. (de la 33,8%, la începutul anului 2021, până la 29,3%, la începutul anului 2025).
Figura 1. Populaţia în vârstă de 60 ani și peste, pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2021 și 2025
Descarcă datele în format.xlsx
La începutul anului 2025, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei[3] a constituit 25,9%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2021, acesta a înregistrat o majorare cu 3,5 p.p.
Diferenţe se constată şi în repartizarea pe sexe, coeficientul îmbătrânirii populației feminine, la începutul anului 2025, fiind cu 6,9 p.p. mai mare față de cel al bărbaților și a constituit 29,1%, comparativ cu 22,2% în cazul bărbaților.
Figura 2. Coeficientul de îmbătrânire a populaţiei pe sexe, la 1 ianuarie, pentru anii 2021-2025
Descarcă datele în format.xlsx
Raportul pe sexe la vârstnici nu diferă semnificativ în dinamică
La 1 ianuarie 2025, raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 ani și peste a constituit 66,0 bărbați la 100 femei. Cele mai vizibile schimbări în raportul pe sexe sunt în grupa de vârstă 85 ani și peste, fiind în scădere de la 43 la 39 bărbați la 100 femei, comparativ cu începutul anului 2021.
Figura 3. Raportul pe sexe la persoanele vârstnice pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2021 și 2025
Descarcă datele în format.xlsx
Femeile vârstnice au speranța de viață mare decât bărbații
Speranța de viață a populației în vârstă de 60 ani, în perioada 2020-2024, a crescut cu 1,7 ani în cazul bărbaților și cu 2,0 ani în cazul femeilor. În rezultat, s-a înregistrat o creștere a decalajului dintre speranța de viață a bărbaților și a femeilor în vârstă de 60 ani, de la 4,4 ani (în a.2020) la 4,7 ani (în a.2024) în favoarea femeilor. O femeie în vârstă de 60 ani va mai trăi estimativ încă 20,6 ani, în timp ce speranța de viață a unui bărbat la 60 ani este de 15,9 ani, potrivit datelor anului 2024.
Mortalitatea bărbaților vârstnici depășește mortalitatea femeilor
Principalele cauze ale mortalității vârstnicilor au fost bolile aparatului circulator (65,0% din totalul decedaților din această grupă de vârstă), tumorile (17,0%) și bolile aparatului digestiv (6,2%). Supramortalitatea masculină, caracterizată prin valori superioare ale mortalității bărbaților vârstnici, comparativ cu cea a femeilor vârstnice, a fost înregistrată în toate clasele principale ale cauzelor de deces, cu excepția bolilor aparatului circulator.
Figura 4. Structura deceselor în vârstă de 60 ani și peste, după principalele clase ale cauzelor de deces, pentru anii 2020 și 2024
Descarcă datele în format.xlsx
Incidența prin tumori maligne la vârstnici este în creștere
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2024, s-au înregistrat 11,2 mii cazuri de tumori maligne, circa 74,0% din acestea au revenit persoanelor în vârstă de 60 ani și peste. În medie, în fiecare zi, circa 23 persoane vârstnice au fost diagnosticate pentru prima dată cu tumori maligne, fiind înregistrate în total 8,3 mii persoane vârstnice. La 100 mii vârstnici au revenit în medie 1355 cazuri noi de tumori maligne.
Figura 5. Incidența prin tumori maligne la persoanele în vârstă de 60 ani și peste, pe sexe, pentru anii 2020-2024
Descarcă datele în format.xlsx
Persoanele din categoria de vârstă 65-69 ani sunt afectate în proporție mai mare de tumori maligne
Tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaților, la 100 mii bărbați în vârstă de 60 ani și peste au revenit în medie 1800 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 1062 cazuri noi la 100 mii femei de vârsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenței prin tumori maligne s-a înregistrat, atât în cazul bărbaților cât și în cazul femeilor, pentru segmentul de vârstă 65-69 ani – 1739 cazuri noi la 100 mii bărbați de vârsta respectivă și 1057 cazuri noi la 100 mii femei de vârsta respectivă.
Bărbații vârstnici din categoria de vârstă de 55-64 ani sunt afectați în proporție mai mare de tuberculoză activă
În anul 2024, la nivel de ţară, s-au înregistrat 1,3 mii cazuri noi de tuberculoză activă, fiecare al patrulea caz (24,5%) revenind unei persoane în vârstă de 55 ani şi peste. Cei mai afectați de tuberculoza activă sunt bărbații cu vârsta de 55-64 ani, reprezentând 86,0% din totalul cazurilor noi din această grupă de vârstă. Totodată, circa 69% din aceste cazuri s-au înregistrat la populația în vârstă de 55 ani și peste din mediul rural. La 100 mii locuitori în vârstă de 55-64 ani au revenit 60 cazuri noi de tuberculoză activă și 27 cazuri noi de tuberculoză activă la 100 mii locuitori în vârstă de 65 ani și peste.
Ponderea persoanelor vârstnice recunoscute cu dizabilitate primară constituie 10,9% din numărul total de persoane expertizate cu dizabilitate primară
Conform datelor Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, în anul 2024, în urma expertizării primare au fost recunoscute 10,7 mii persoane adulte cu dizabilitate primară, inclusiv 0,7 mii femei în vârstă de 60 ani și peste și 0,4 mii bărbați în vârstă de 63 ani și peste. Totodată, în urma reexpertizării au fost reîncadrate în grad de dizabilitate 33,2 mii de persoane, inclusiv 2,0 mii femei în vârstă de 60 ani și peste și 0,9 mii bărbați în vârstă de 63 ani și peste.
Bolile aparatului circulatorsunt cauza predominantă a dizabilității la vârstnici
Cauzele care au determinat cel mai des dizabilitatea primară la persoanele vârstnice au fost bolile aparatului circulator (30,4%), după care au urmat tumorile maligne (16,4%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și ale țesutului conjunctiv – 11,8%.
Figura 6. Morbiditatea persoanelor învârstă de 60 ani și peste/63 ani și peste recunoscute cu dizabilitate primară, 2024
Descarcă datele în format.xlsx
Ponderea femeilor vârstnice depășește ponderea bărbaților vârstnici în numărul pensionarilor
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, numărul total al pensionarilor[4] a constituit 672,7 mii persoane, din care 529,7 mii (78,7% din totalul pensionarilor) erau pensionari pentru limită de vârstă. Femeile au constituit 66,6% din numărul total de pensionari pentru limită de vârstă. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețineau o pondere de 99,9% în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceștia 66,5% fiind femei.
Figura 7. Numărul pensionarilor pentru limită de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2021-2024
Descarcă datele în format.xlsx
Femeile beneficiază de pensii medii pentru limită de vârstă mai mici cu 16% decât pensiile bărbaților
Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în anul 2024 a constituit 3983,9 lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 8,2%, iar comparativ cu începutul anului 2021, aceasta s-a majorat cu 92,7%. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaților a constituit 4469,0 lei, comparativ cu 3740,2 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în cazul pensiilor pentru limită de vârstă a constituit 16,3%, comparativ cu valoarea de 20,3% la începutul anului 2021.
Figura 8. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă, la 1 ianuarie
Descarcă datele în format.xlsx
Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă acoperă valoarea minimului de existență pentru pensionari
Valoarea medie a minimului de existență în cazul pensionarilor pentru limită de vârstă[5], în anul 2024, a constituit 2475,0 lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 3,0%. Minimul de existență pentru pensionari diferă în funcție de mediul de reședință. Astfel, pentru pensionarii din orașele mari acesta a constituit 2822,2 lei, comparativ cu 2499,4 lei pentru cei din alte orașe și 2337,8 lei pentru pensionarii de la sate.
Figura 9. Valoarea minimului de existență pentru pensionari, pentru anii 2020-2024
Descarcă datele în format.xlsx
Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, la 01.01.2025, a constituit 2777,9 lei și a acoperit valoarea minimului de existență pentru pensionari cu 12,3%.
Totodată, circa 24,2% din pensionarii pentru limita de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.
Numărul vârstnicilor activi din punct de vedere economic este în creștere
Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, în anul 2024 numărul persoanelor vârstnice (de 60 de ani și peste), active din punct de vedere economic, a constituit 98,2 mii persoane, fiind în creștere cu 1,2% față de anul 2023 (97,0 mii persoane), ceea ce constituie 11,0% din totalul persoanelor active și 16,1% din populația totală din aceeași grupă de vârstă.
Figura 10. Persoane în vârstă de 60 de ani și peste, după participarea la activitatea economică, pentru anii 2020-2024
Descarcă datele în format.xlsx
Vârstnicii din mediul rural şi de sex masculin predomină în populația vârstnică ocupată
În anul 2024, populaţia ocupată în vârstă de 60 de ani şi peste a constituit 96,3 mii persoane, ceea ce reprezintă 11,3% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional, etc. Astfel, 53,7% din vârstnicii ocupaţi au fost din mediul rural şi 55,3% au fost bărbaţi. Circa 3/4 din totalul vârstnicilor ocupaţi (71,2%) aveau vârsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a cincea persoană (20,7%) avea 65-69 ani și doar 0,2% - 80 de ani și peste.
Vârstnicii sunt preponderent ocupaţi în activităţi agricole
Fiecare a cincea persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă. Astfel, 24,5% din bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 15,4% - în industrie, 11,1% - în comerț, 9,9% - în învăţământ. În rândul femeilor structura ocupațională are următoarea distribuție: 21,4% de femei vârstnice erau ocupate în învăţământ, 19,5% – în sănătate şi asistenţă socială, 18,3% – în agricultură, 13,1% - în comerţ.
Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit 38,9 ore. Circa 2/3 din totalul vârstnicilor ocupaţi (65,2%) au lucrat 40 de ore şi mai mult pe săptămână, iar 27,3% - de la 20 până la 39 de ore pe săptămână. În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional marea majoritate o constituie salariații (81,0%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (15,2%).
Figura 11. Persoane ocupate în vârstă de 60 de ani și peste peactivități economice, 2024
Descarcă datele în format.xlsx
.jpg)
