Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice care este marcată anual, la 1 octombrie, Biroul Naţional de Statistică a prezentat informaţia privind situaţia vârstnicilor, conform datelor disponibile - pentru anul 2019 și 2020.
Populația în vârstă la nivel global și național crește atât în termeni absoluți, cât și relativi
Populația lumii este într-un proces continuu de îmbătrânire. În anul 2019 circa 703 milioane de persoane de pe globul pământesc aveau vârsta de 65 ani și peste. Ponderea acestor persoane în total populație s-a majorat de la 6% în anul 1990 până la 9% în anul 2019, iar până în anul 2050 se estimează că aceasta va crește până la 16%. În Republica Moldova, la începutul anului 2020, locuiau 574,9 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 21,8% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al vârstnicilor, circa 60% erau femei, fiecare a treia persoană era între 60-64 ani, iar 10,9% constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 ani. Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creştere continuă. În ultimii cinci ani a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă de 65-69 de ani – cu 2,7 p.p. (de la 25,8% la începutul anului 2016 până la 28,5% la începutul anului 2020). La începutul anului 2020 coeficientul de îmbătrânire a populaţiei a constituit 21,8%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2016, acesta a înregistrat o majorare cu 3,3 puncte procentuale. Diferenţe sunt marcate şi în repartizarea pe sexe, coeficientul îmbătrânirii populației feminine la începutul anului 2020 fiind cu 7,0 p.p. mai înalt faţă de cel al bărbaţilor şi a constituit 25,1%, comparativ cu 18,1% în cazul bărbaţilor.
Raportul pe sexe la vârstnici nu diferă semnificativ în dinamică
La 1 ianuarie 2020 raportul dintre bărbați și femei în vârstă 60 ani și peste a fost de 66,7 bărbați la 100 femei (față de 66,4 bărbați la 100 femei la 1 ianuarie 2016). În grupul de vârstă 80-84 ani, schimbările în raportul pe sexe sunt mai vizibile, fiind în scădere de la 49 la 45 bărbați la 100 femei.
Femeile vârstnice au durata vieții mai mare decât bărbații
Durata medie a vieții populației în vârstă de 60 ani, în perioada 2015 - 2019, a crescut cu 0,7 ani în cazul bărbaţilor, şi cu 1,0 ani în cel al femeilor. În rezultat, s-a înregistrat creşterea decalajului dintre durata medie a vieții la vârsta de 60 ani a bărbaţilor şi a femeilor, de la 4,0 ani (2015) la 4,3 ani (2019) în favoarea femeilor. O femeie la 60 ani mai are de trăit, în medie, 19,5 ani, în timp ce durata medie a vieții a unui bărbat la 60 ani este de 15,2 ani, potrivit datelor aferente anului 2019.
Mortalitatea bărbaților vârstnici depășește mortalitatea femeilor
Principalele cauze ale mortalităţii vârstnicilor au fost bolile aparatului circulator (68,1% din totalul decedaţilor din această grupă de vârstă), tumorile maligne (15,5%) şi bolile aparatului digestiv (6,6%). Această tendință se observă în special la bărbați fiind numită supramortalitate masculină, și a fost înregistrată în toate clasele principale de deces.
Condiţiile de trai ale vârstnicilor din mediul urban sunt mai bune decât ale celor din mediul rural
Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sate şi din oraşe. În mediul urban construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi încălzire, respectiv vârstnicii din mediul urban locuiesc în condiţii mai bune decât cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 97,2% din gospodăriile formate numai din vârstnici erau dotate cu apeduct, 91,6% – cu sisteme de canalizare, 85,7% – cu baie sau duş în locuinţă şi 74,7% – cu încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate, doar 64,3% gospodării erau dotate cu apeduct, 43,5% – cu sisteme de canalizare, 30,0% – cu baie sau duş în locuinţă, iar 90,0% pentru încălzire au folosit sobă cu lemne sau cărbune. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fântână, etc.
Vârstnicii din mediul urban sunt mai puţin satisfăcuţi de nivelul de trai comparativ cu cei din mediul rural
Gospodăriile formate numai din vârstnici în proporție de 81,2% au apreciat nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 8,0% – bun sau foarte bun, iar 10,8% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În mediul rural, 8,8% din gospodăriile formate numai din persoane în etate au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, pe când în mediul urban, doar 6,7% din gospodăriile formate numai din vârstnici erau satisfăcuți pe deplin de nivelul de trai.
.jpg)
