Un studiu recent care a analizat legătura dintre șomaj și îmbătrânirea prematură a confirmat faptul că munca ne menține tineri. Cercetătorii susțin că stresul emoțional și cel financiar care apare atunci cînd oamenii nu au un loc de muncă îsi pun amprenta pe ADN.

Ei au prelevat probe de sânge de la 5500 de bărbați și femei în vârsta de 31 de ani, pentru a măsura telomerii, structuri ce se găsesc la capătul cromozomilor și care susțin ADN-ul. Odată cu înaintarea în vârstă, telomerii devin din ce în ce mai bătrâni, lucru care face ca ADN-ul să poata fi atacat mai ușor, crescând astfel șansele de apariție a bolilor asociate îmbătrânirii, precum Alzheimer. Telomerii care sunt mai mici decât media sunt percepuți ca un semn al unei sănătăți fragile și al unui deces prematur.

În urma analizelor, studiul a evidențiat clar o legătură între șomajul pe termen lung și lungimea telomerilor.
Astfel, persoanele care nu lucrau de cel puțin 2-3 ani aveau de două ori mai multe șanse de a avea telomeri mai scurți, în comparație cu indivizii angajați. Cercetătorii au declarat că legătura s-a păstrat chiar și atunci cînd s-au luat în calcul și alți factori asociați cu îmbătrânirea, precum fumatul, anumite boli, consumul de alcool sau lipsa exercițiilor fizice.

Cercetătoarea Jessica Buxton, de la Imperial College London[1], a declarat că lipsa unei slujbe în tinerețe ar putea afecta indivizii, deoarece este mult mai stresant să nu ai bani atunci cînd abia ai format o familie, comparativ cu situația în care se pierde slujba atunci când se apropie vârsta pensionării. Aceste rezultate indică o serie de probleme legate de efectele pe termen lung ale șomajului în tinerețe. Ocuparea și deținerea unui loc de muncă ar trebui să facă parte din promovarea unui stil de viață sănătos.

În contextul demografic al Republicii Moldova, problemele sunt generate şi de faptul că se diminuează contingentele de tineri, care urmează a intra pe piaţa forţei de muncă. Datorită faptului, că populaţia de vârstnici continuă să crească mult mai rapid decât populaţia în vârstă aptă de muncă, agravarea se produce şi de la ieşirea prematură a lucrătorilor de pe piaţa muncii, având un impact negativ asupra calității vieții.

Problemele provocate de îmbătrânirea demografică trebuie soluţionate printr-o abordare pozitivă şi prin aplicarea principiilor îmbătrânirii active. Practicile ţărilor îmbătrânite de mai multe decenii au demonstrat, că îmbătrânirea activă înseamnă înaintarea în vârstă în condiţii optime de sănătate, cu un rol activ în societate şi împlinirea pe plan profesional, dar şi menţinerea autonomiei în viaţa de zi cu zi şi implicare în activităţi civice. Indiferent de vârstă, fiecare din noi poate avea un rol important în societate şi poate beneficia de un nivel de trai mai bun, chiar şi la vârste înaintate. Populaţia în vârstă, în special, cea care a beneficiat de o bună educaţie, poate contribui la dezvoltarea societăţii, în cazul în care s-ar oferi asemenea oportunităţi.

Provocarea constă în a folosi la maximum potenţialul enorm al tinerilor de a fi angajați calitativ pe piața muncii pentru a beneficia de o îmbătrânire decentă.

Sus