1. O proporție din ce în ce mai mare de adulți tineri (15-29 ani) în rândul populației cu vârstă aptă de muncă. În țările cu un număr mare de persoane tinere, conflictul civil este în medie de 2,5 ori mai mare decât în ​​alte țări, cel puțin această tendință a fost observată în anii ’90.

2. Urbanizarea rapidă, însoțită de o concentrare de adulți tineri, de multe ori șomeri în zonele urbane. Sporirea numărului populaţiei tinere din țările în curs de dezvoltare se atestă în principiu în mediul urban.

3. Schimbarea structurii pe sexe populației spre predominanța bărbaților. Această amenințare se aplică cu greu țărilor post-sovietice: cu excepția Tadjikistanului, femeile depășesc ca număr bărbații din toate țările post-sovietice. Predominanța femeilor în structura populației crește odată cu vârsta cohortelor, în timp ce cea mai mare diferență a speranței de viață la naștere între femei și bărbați este observată în Europa de Est și Asia Centrală: în 2017, era de 9,1 ani, în ciuda scăderii continue a decalajului din ultimii 15 ani.

4. Diferențe de ritm de creștere a populației aparținând diferitelor grupuri etnice și religioase, diferențele de rate de creștere sunt probabil observate între diferite grupuri de limbi.

5. Mortalitate ridicată în rândul populației adulte cu vârstă aptă de muncă. Acest factor este prezent într-o serie de țări în curs de dezvoltare, precum și în aproape toate țările post-sovietice. În țările în curs de dezvoltare sau cu venituri mici, mortalitatea ridicată în rândul tinerilor este legată de epidemii, inclusiv epidemia de HIV / SIDA. În țările post-sovietice, rata mare de mortalitate a bărbaților tineri este legată de alte cauze, în primul rând de boli și leziuni netransmisibile.

6. Migrația, la fel poate afecta securitatea țărilor. Emigrarea economică a tinerilor are ca rezultat reducerea și îmbătrânirea forței de muncă. În țările primitoare, afluxul de refugiați poate „supraîncărca” infrastructura țării gazdă și / sau poate modifica semnificativ compoziția etnică a populației. Ambii factori pot provoca instabilitate și conflict. În plus, refugiații veniți pot fi membri ai diverselor mișcări radicale.

7. Îmbătrânirea populației și declinul acesteia (depopulare). Cu toate acestea, țările mai vechi nu sunt caracterizate de niveluri crescute de instabilitate economică sau politică.

Țările post-sovietice (Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina), experimentează periodic conflicte civile și chiar militare, dar apariția lor este legată de factori politici, incluzând factori politici externi și factori economici, mai degrabă decât schimbări demografice. Cu toate acestea, îmbătrânirea populației este adesea văzută ca un proces demografic care reprezintă o amenințare în primul rând pentru dezvoltarea societății și a securității sale economice.

Sursa:  Demographic transition and “demographic security” in post-Soviet countries. Population and Economics 3(3): 1–22, Alexandre Sidorenko, Consultant, European Centre for Social Welfare Policy and Research, Viena, Austria

Sus