La data de 3 martie 2021 a fost lansat Studiul “De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza conturilor naţionale de transfer în Republica Moldova”, realizat de către dr.hab. în sociologie, conf. Olga Găgăuz, în cadrul proiectului UNFPA „Extinderea opțiunilor: politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova” cu suportul Agenției Austriei pentru Dezvoltare şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Studiul realizat demonstrează că lipsa unui echilibru între viața profesională și viața de familie, de îngrijire a copiilor și a responsabilităților casnice, care sunt distribuite inechitabil între femei și bărbați au implicații economice asupra ciclului de viață. Astfel, în Republica Moldova deficitul total al ciclului de viață la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă. La vârstele înaintate deficitul ciclului de viață la bărbați constituie 10,2%, iar al femeilor 24%, decalajul mai mare decât dublu fiind determinat de speranța de viață mai mare a femeilor. Prin urmare, femeile sunt dependente economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie.
Stereotipurile de gen potrivit cărora grija de copil/copii este o responsabilitate principală a femeilor, și nu a bărbaților, determină, în mare măsură, gradul de participare a femeilor pe piața forței de muncă. Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste. Decalajul de gen în dependența economică este determinat de diferența de gen în veniturile din muncă. La femei ponderea veniturilor din muncă în totalul acestora este mai scăzută decât cea a bărbaților, constituind 43,8%. Indicatorul per capita nominal la femei constituie 71,5% în raport cu cel al bărbaților, iar venitul din salariu – 74,4%. Venitul din salariu al femeilor este cu mult mai scăzut decât al bărbaților la vârstele ce coincid cu perioada de reproducere și creștere a copiilor.
Disparitățile de gen pe piața forței de muncă prezintă cauza principală a decalajului în independența economică a bărbaților și femeilor. Femeile se caracterizează cu o rată de ocupare mai scăzută decât bărbații. Existența copiilor mici duce la scăderea semnificativă a acestui indicator. În mediul urban, rata de ocupare a bărbaților cu cel puțin un copil este de 76,2%, pe când cea a femeilor − de 41%, decalajul constituind 35,1 p.p. În mediul rural, decalajul dintre bărbați și femei este mai scăzut, constituind 23,1 p.p., rata de ocupare a bărbaților − 62,5%, iar cea a femeilor − 39,4%.
Câștigurile scăzute din muncă ale femeilor se explică și prin ponderea înaltă a acestora în categoria populației inactive - 57,3% în anul 2019. În numărul total al populației inactive 163,4 mii (13,0%) prezintă persoanele casnice, printre care 95,7% sunt femei. Insuficiența serviciilor de educație ante-preșcolară și preșcolară, precum și oportunități reduse de angajare, în special în mediul rural, forțează femeile cu copii mici să rămână cu statul de casnică.
Studiul vine cu unele recomandări de politici pentru reducerea discrepanțelor în deficitul ciclului economic de viață al femeilor și bărbaților:
- combaterea stereotipurilor privind rolurile sociale ale femeilor și bărbaților, în special în domeniul educației și al orientării profesionale;
- promovarea politicilor prietenoase familiilor pentru asigurarea unui echilibru real între viața profesională și viața de familie, încurajarea împărțirii responsabilităților casnice și de îngrijire a copiilor între bărbați și femei;
- eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați prin măsuri de creștere a abilităților profesionale ale femeilor, lichidarea barierelor normative pentru femeile care doresc să se angajeze conform specialităților considerate bărbătești;
- introducerea cotelor de gen, formarea abilităților de conducere și campanii de sensibilizare publică pentru a crește numărul femeilor în funcții de conducere;
- facilitarea procesului de reintegrare a femeilor pe piața forței de muncă după concediul de îngrijire a copilului /copiilor;
- extinderea serviciilor ante-preșcolare și preșcolare de calitate, care să răspundă nevoilor părinților pe toată durata programului de lucru al acestora.
Studiul integral este disponibil la următorul link:
.jpg)
