Congresul Autorităților Locale din Moldova
Congresul Autorităților Locale din Moldova


Click aici pentru codul-sursă
a baner-ului CNPD

Ultima actualizare a site-ului:
Luni, 29 martie 2021
Noutăţi și evenimente
Studiul “De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza conturilor naţionale de transfer în Republica Moldova”
Data publicării: Joi, 18 martie 2021

La data de 3 martie 2021 a fost lansat Studiul “De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza conturilor naţionale de transfer în Republica Moldova”, realizat de către  dr.hab. în sociologie, conf. Olga Găgăuz, în cadrul proiectului UNFPA „Extinderea opțiunilor: politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova” cu suportul Agenției Austriei pentru Dezvoltare şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Studiul realizat demonstrează că lipsa unui echilibru între viața profesională și viața de familie, de îngrijire a copiilor și a responsabilităților casnice, care sunt distribuite inechitabil între femei și bărbați au implicații economice asupra ciclului de viață. Astfel, în Republica Moldova deficitul total al ciclului de viață la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă. La vârstele înaintate deficitul ciclului de viață la bărbați constituie 10,2%, iar al femeilor 24%, decalajul mai mare decât dublu fiind determinat de speranța de viață mai mare a femeilor. Prin urmare, femeile sunt dependente economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie.

Stereotipurile de gen potrivit cărora grija de copil/copii este o responsabilitate principală a femeilor, și nu a bărbaților, determină, în mare măsură, gradul de participare a femeilor pe piața forței de muncă. Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste. Decalajul de gen în dependența economică este determinat de diferența de gen în veniturile din muncă. La femei ponderea veniturilor din muncă în totalul acestora este mai scăzută decât cea a bărbaților, constituind 43,8%. Indicatorul per capita nominal la femei constituie 71,5% în raport cu cel al bărbaților, iar venitul din salariu – 74,4%. Venitul din salariu al femeilor este cu mult mai scăzut decât al bărbaților la vârstele ce coincid cu perioada de reproducere și creștere a copiilor.

Disparitățile de gen pe piața forței de muncă prezintă cauza principală a decalajului în independența economică a bărbaților și femeilor. Femeile se caracterizează cu o rată de ocupare mai scăzută decât bărbații. Existența copiilor mici duce la scăderea semnificativă a acestui indicator. În mediul urban, rata de ocupare a bărbaților cu cel puțin un copil este de 76,2%, pe când cea a femeilor − de 41%, decalajul constituind 35,1 p.p. În mediul rural, decalajul dintre bărbați și femei este mai scăzut, constituind 23,1 p.p., rata de ocupare a bărbaților − 62,5%, iar cea a femeilor − 39,4%.

Câștigurile scăzute din muncă ale femeilor se explică și prin ponderea înaltă a acestora în categoria populației inactive - 57,3% în anul 2019. În numărul total al populației inactive 163,4 mii (13,0%) prezintă persoanele casnice, printre care 95,7% sunt femei. Insuficiența serviciilor de educație ante-preșcolară și preșcolară, precum și oportunități reduse de angajare, în special în mediul rural, forțează femeile cu copii mici să rămână cu statul de casnică.

Studiul vine cu unele recomandări de politici pentru reducerea discrepanțelor în deficitul ciclului economic de viață al femeilor și bărbaților:

- combaterea stereotipurilor privind rolurile sociale ale femeilor și bărbaților, în special în domeniul educației și al orientării profesionale;

- promovarea politicilor prietenoase familiilor pentru asigurarea unui echilibru real între viața profesională și viața de familie, încurajarea împărțirii responsabilităților casnice și de îngrijire a copiilor între bărbați și femei;

- eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați prin măsuri de creștere a abilităților profesionale ale femeilor, lichidarea barierelor normative pentru femeile care doresc să se angajeze conform specialităților considerate bărbătești;

- introducerea cotelor de gen, formarea abilităților de conducere și campanii de sensibilizare publică pentru a crește numărul femeilor în funcții de conducere;

- facilitarea procesului de reintegrare a femeilor pe piața forței de muncă după concediul de îngrijire a copilului /copiilor;

- extinderea serviciilor ante-preșcolare și preșcolare de calitate, care să răspundă nevoilor părinților pe toată durata programului de lucru al acestora.

Studiul integral este disponibil la următorul link: 

https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/de_ce_femeile_au_venituri_mai_mici_decat_barbatii_pe_tot_parcursul_vietii.pdf

Alte înregistrări
Data publicării: Miercuri, 07 aprilie 2021
Comisia Europeană a plasat demografia pe agenda politică a UE. Raportul Comisiei privind impactul schimbărilor demografice a arătat că, în ultimii 50 de ani, speranța de viață la naștere a crescut cu aproximativ 10 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În acest context, Comisia Europeană a prezentat “Cartea verde privind îmbătrânirea - promovarea solidarității și responsabilității între generații”, care este primul rezultat al acestui raport și va fi urmată de viziunea pe termen lung pentru zonele rurale, care va analiza și problema depopulării. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 01 aprilie 2021
Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat informații statistice cu privire la forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în anul 2020. Astfel, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM), în anul 2020 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 867,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 5,7% față de anul 2019 (919,3 mii). În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,4%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,6%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (54,4% și, respectiv, 45,6%). Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 31 martie 2021
Prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 5616 locuințe, transmite revista „Curentul”. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,84 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,42 miliarde lei. Suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 42,7 milioane lei. Citeşte mai mult...
Data publicării: Marţi, 30 martie 2021
Londra nu a raportat niciun deces din cauza COVID în ultimele 24 de ore, potrivit Public Health England (PHE). Este pentru a doua oară în acest an, Londra fiind unul dintre orașele cu cele mai multe victime provocate de noul coronavirus. „Este un pas fantastic, dar suntem departe de a ne întoarce la normal”, a declarat un medic citat de BBC, potrivit Mediafax. În ianuarie, orașul a înregistrat și zile cu peste 200 de decese. 12% din totalul deceselor cauzate de coronavirus în Marea Britanie s-a înregistrat în capitala ţării şi a fost epicentrul primului val. Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 26 martie 2021
Republica Moldova a făcut pași importanți în ultimii zece ani în dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative. Deși există încă puncte slabe care condiționează activitatea de îngrijiri paliative din punct de vedere teritorial sau al asigurării cu specialiști pregătiți, a fost dezvoltat Standardul Național de Îngrijiri Paliative, protocoale clinice în funcție de maladie. Acum, evoluția firească a acestui domeniu dictează crearea unui Centru național de instruire în Îngrijiri Paliative. În Moldova, serviciul de îngrijiri paliative a început să se dezvolte din anul 2000, la nivel de servicii non-guvernamentale, și doar mult mai târziu prin sectorul spitalicesc public. Primul serviciu specializat în îngrijiri paliative, în sectorul public, – Echipa mobilă de îngrijiri paliative de spital – a fost creat abia în anul 2008 la Institutul Oncologic. Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 19 martie 2021
La data de 17 martie curent, Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) a publicat Ghidul pentru integrarea îmbătrânirii, în cadrul căruia, se solicită dezvoltarea unui cadru strategic întru integrarea îmbătrânirii pentru a asigura considerarea și integrarea sa sistematică în politicile publice. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 15 martie 2021
În satul Borceag, raionul Cahul, Asociația Obștească ”MAX FACE POSIBILUL” au construit un complex de căsuțe sociale pentru persoane de vârsta pensionară cu suportul financiar al Fundației ”MAX MAAKT MOGELIJK” din Olanda. Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 12 martie 2021
Conform datelor Biroului Național de Statistică, situaţia demografică a mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2020 a fost determinată de o descreștere a numărului născuților-vii cu 3,8%, a căsătoriilor cu 23,1% şi divorțurilor cu 16,4%, iar numărul decedaților a crescut cu 28,1%. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 11 martie 2021
Speranţa de viaţă a scăzut în Italia cu aproape un an, până la 82,3 ani, din cauza pandemiei de COVID-19, a informat miercuri, la data de 10 martie, Institutul Naţional de Statistică al Italiei (Istat). Conform Raportului publicat, Italia a fost una dintre ţările cele mai afectate de pandemia de coronavirus şi prima afectată de primul val de COVID-19 în Europa. În această săptămână, în ţară a fost depăşit pragul de 100.000 de decese. Citeşte mai mult...
Data publicării: Marţi, 09 martie 2021
Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat informații statistice cu privire la forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2020. Astfel, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM), în trimestrul IV 2020, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 877,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,2% față de trimestrul IV 2019 (887,7 mii). Citeşte mai mult...

Rezultatele 1 - 10 din 247
» Toate înregistrările
Sus

© 2020 Comisia naţională pentru populaţie şi dezvoltare.
Tel.: (+373 22) 268 875  Fax: (+373 22) 268 857
Email: secretariat.cnpd@msmps.gov.md
 
Acest site a fost creat cu susţinerea UNFPA.

Site-ul poate fi accesat şi la adresa www.demografie.cnpd.gov.md

Site elaborat de MoldData

ipv6 ready


Total vizitatori: 168055
Total ieri: 210
Total azi: 200
Online: 3